Emotie

Cum te iubesc!

Mă uit la tine dintr-un colţ . Savurez clipa pe care mi-am luat-o sa mă pot bucura de existenţa ta. Gândesc că nici nu mă bănuieşti aici şi nici nu ai idee cât sunt de aproape.

Te privesc şi sufletul mi se umple de o căldura nouă, parcă materială, aproape solidă, care se mulează perfect pe dragostea mea pătimasă. Nu mă interesează ce se petrece în jur şi mi-aduc aminte că la un moment dat eram înconjuraţi de oameni iar acum nu mai existăm decât noi.

Te văd în totalitate, te cunosc cum numai eu te pot cunoaşte. Îmi pare că îţi pot preceda orice mişcare, orice gest, orice gând, şi te privesc înmărmurit simţind în acelaşi timp că faţa îmi zâmbeşte de ceva vreme....

Toate amintirile cu tine îmi revin învălmaşite în minte, ca din sute alte vieţi, parcă grăbite să mă fericească care mai de care, iar eu cuprins de o pace izbăvitoare şi largă ca o mare liniştită, le aleg pe rând şi le retrăiesc aievea.

§

Tot aici stau şi te privesc. Acum însa obrajii au început sa îmi arda, inima îmi bate cu putere. Eşti chiar aici, unica mea dorinţă. Încerc sa iţi prind privirea, căci ştiu că dacă o voi face va fii pentru totdeauna.

Am început sa tremur uşor, te caut, te strig din adânc, sunt deja lângă tine, dacă aş respira te-aş atinge, dar nu o fac şi răspunsul tău întârzie.

Oare nu mă auzi? Oare mâinile mele sunt mai uşoare decât o adiere?

§ §

Te-ai oprit din ce făceai. Ai tresărit, parcă la auzul unei voci cunoscute. Privirea ta se ridică uşor. Cauţi prin forfota din jur, cauţi un chip între mii, mă cauţi şi tu.

Încet, pe rând, chipurile au început să dispară, rămân din ce în ce mai puţine. Deşi nu mă ascud, tot nu mă găseşti. Sunt în singurul loc în care nu ai căutat. Sunt lângă tine, stau chiar în faţa ta. Aici am fost mereu. Însă momentul nostru nu a venit încă.

Eu te-am găsit fără să te caut, tu mă cauţi fără să mă ştii, dar destinul ne cunoaşte viitorul amândurora.

§ § §

“I like you better in any weather,

I don’t deserve you,

I can’t afford you,

Unless you’re timeless.”