Culori tomnatice umplu
Parfum întins pe pătura groasă
Vrăjit te atrag în apusul
Adâncă e dragostea noastră.
Tactil mă învârt printre stele
Aprins e totul din jur,
Corneea ţâşneşte prin vene
O urmă făr’ de cusur.
“Nobody is romantic,
‘cause is to early for dancing …
…But here comes the music…”
O explozie enzimatică arpinse ochii ei, şi gura i se împietri într-un cuvânt absorbit în sine.
Privirea lui atât de apropiată de pieptul ei, îi făcea sufletul să freamăte, şi lumea întreagă s-a cufundudat într-o clipă prelungă. Tremurau amândoi!
Căldura ce îi cuprindea venea de dincolo de ei, iar el uită că îi confesase iubirea, acum doar o iubea.
Înlănţuiţi au început să danseze pe ritmurile unui vals primordial, născut din stropii de foc ai pasiunii adolescentine. Peste tot prin jur, prăvăliri ambrotice inundau pămâtul încă mustind de roua aurie a întâlnirii lor; şi amestecându-se, se urmăreau, se scufundau în privirile pătimaşe, se îmbogăţeau.
În îmbrăţişarea caldă somnul i-a invăluit şi ea îl visa o idee, iar el o ştia o scânteie.
Dintre miliarde de idei, tu ai fost scânteia care mi-a aprins sufletul pe când încă îl mai ţineam în grota rece a gândului meu.
Ridicându-mă pe vârfuri îmi aplec chipul în faţa sărutului tău, iar buzele îmi poartă mărturia gândului de odinioară.
Cu ochii plini de rouă de iubire prind fărâmi din tine, ce plutesc precum petale de aur în juru-ţi şi extaziat privesc la feeria nuanţelor dragostei pe care o emani cu fiecare gest .
Ai o siguranţă în glas, ce mă face să nu mă îndoiesc că tu eşti ceea ce va urma în viaţa mea şi împreună ne îndreptăm spre îndinderea lină de vise.
Am ales unul pentru tine, iar tu ai făurit unul pentru amândoi.
